Diferenţa dintre patologie şi normalitate în utilizarea calculatorului

Material realizat de psiholog Maria Baumgarten

Foarte mult se vehiculeaza ideea si chiar se fac cercetari care scot in evidenta partile negative ale utilizarii computerelor si programelor soft. Ne lovim din ce in ce mai des de atitudinea negativa a societatii in ceea ce priveste noua tehnologie si importanta utilizarii ei. Datorita noii tehnologii ne confruntam in randul tinerilor, si nu numai, cu jucatorii patologici care utilizeaza calculatorul si programele soft ajungand sa fie atrasi in mod hipnotic de diferite jocuri care le rapesc ore in sir, uneori ii fac sa renunte la activitatile si responsabilitatile zilnice pentru a se juca pe calculator, creand asa zisa dependenta de calculator. Nu de putine ori auzim spunandu-se o suita de dezavantaje ale utilizarii calculatorului si implicit a programelor soft, cum ar fi:

• Deteriorarea sanatatii
• Diminuarea productivitatii si a eficientei
• Pierderea notiunii de scurgere a timpului
• Distantarea tot mai puternica de prieteni

Dependenta de Internet /calculator este descrisa ca forma de patologie in DSM IV-TR (Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale), alaturi de jocul de noroc patologic si abuzul de substante, drept dereglare a controlarii impulsurilor. Unii autori numesc dependenta de Internet / calculator sindromul "inca un minut", dupa raspunsul pe care persoanele il dau cand li se cere sa iasa de pe Internet sau sa inchida calculatorul. (Wieland, 2005)

Insa, a eticheta orice comportament de utilizare excesiva a calculatorului ca dependenta naste controverse. Aceasta pentru ca, spre deosebire de multe alte dependente, utilizarea calculatorului este in general incurajata. De asemenea se presupune ca cele mai multe comportamente de dependenta constituie o anumita amenintare la ordinea sociala, ceea ce nu se poate spune despre utilizarea calculatorului, in ciuda efectelor negative ale acesteia. (Charlton, 2002).

Nu de putine ori s-a intamplat ca parintii sa aiba cel putin o strangere de inima atunci cand isi vad copii cu ochii lipiti de monitor si intrebandu-se: "Oare ce face? Se joaca? Navigheaza pe Internet? Cine stie ce citeste? Mai bine ar lua o carte din biblioteca!"" Ce nu se stie, sau se omite, este ca accesul la Internet si utilizarea programelor soft, daca este dozata si monitorizata cu grija, ii ajuta pe copii, adolescenti, adulti, sa invete lucruri noi, sa-si dezvolte sistemul de cunoastere, abilitati, deprinderi, sa calatoreasca virtual si sa vada locuri noi la care nu au ajuns inca si poate nu vor ajunge niciodata, sa inteleaga si sa descopere lumea in care traiesc.

Daca ar fi sa facem o retrospectiva vom vedea cate softuri educationale exista in diferite domenii si cat de mult ne ajuta ele sa invatam limbi straine, istorie, geografie, arta, cultura, fizica, chimie, logica e.t.c.; nu cred ca exista domeniu care sa nu fi dezvoltat cel putin un soft educational care sa usureze invatarea si intelegerea materialului sau domeniului studiat.

Calitatea utilizarii softului educational este sustinuta si laudata de profesori atat din universitati cat si scoli, iata cum este prezentat unul dintre softurile educationale utilizat in invatarea limbilor straine de catre Prof. Univ. dr. IOAN NEACSU, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Universitatea din Bucuresti, In cadrul editiei a XIV a Targului International Gaudeamus, in perioada 21-25 noiembrie 2007: "O solutie inteligenta care ne ajuta cantitativ si calitativ memoria; un instrument unic, original si stabil(...); un model de invatare cognitiva fundamentat pe cele mai noi date oferite de stiintele invatarii, bazat pe scheme functionale care ne reduc din incertitudini, dandu-ne sansa sa avem nu numai reusite, ci si mai multa incredere in propriile forte!" ... phase-6 "este un instrument ce respecta, in constructie si validare, legitatile fundamentale ale invatarii, al caror nucleu il reprezinta repetitia, motivatia, feedback-ul si transferul."

Softul educational urmareste: invatarea cumulativ ierarhica, testarea ipotezei, formarea pe etape a actiunilor mentale si a conceptelor, dezvoltarea stadiala a conceptelor, dezvoltarea capacitatilor asociative; utilizand ca metode: expunerea, modelarea si stimularea, conversatia, problematizarea, demonstrarea, lucrari practice, metode de descoperire, studiul de caz, experimentarea dirijata, observarea sistematica, dirijarea. Metodele utilizate de softurile educationale acopera toata seria de activitati necesare atat pentru insusirea continuturilor si asigurarea stabilitatii cunostintelor, cat si pentru formarea unor capacitatii operatorii.

Softurile educationale au la baza o serie de principii care, respectate, duc la cunoastere si dezvoltare: principiul structurarii, principiul aplicabilitatii, principiul participarii active, principiul transferului orizontal, principiul profunzimii, principiul efortului pe unitate de timp, principiul motivarii intrinseci, principiul abordarii personale.

In concluzie, daca utilizam computerul, softurile, internetul in scopul educarii si formarii, realizam un pas mare spre cunoastere, dezvoltare intelectuala, formarea de noi scheme cognitive, formarea pe etape a actiunilor mentale, dezvoltarea operatiilor gandirii, formarea de noi concepte, usurarea aplicabilitatii cunostintelor teoretice invatate, crestea gradului de intelegere a materialului studiat si cresterea accesibilitatii la informatie.